Cum construim Bucureștiul Pregătit pentru cutremur

Bucureștiul Pregătit

Cum construim Bucureștiul Pregătit pentru cutremur

Programul Bucureștiul Pregătit a plecat de la articolul “Cutremur în orașul vulnerabil” al Georgianei Ilie, publicat de DOR în iulie 2017. Materialul documentează scenariul unui cutremur de dimensiuni similare celui din 1977, care ar putea afecta până la 450.000 din bucureșteni și ar putea aduce pierderi de 7% din PIB-ul anual al întregii țări. Puteți citi întregul articol aici.

Odată cu el, însă, pe buzele tuturor a venit întrebarea firească: „Ce e de făcut?”. Așa a apărut Bucureștiul Pregătit, fondul de finanțare pentru cutremur și alte dezastre majore, sprijinit și de Lidl România.

Lansat de Fundația Comunitară București, programul Bucureștiul Pregătit oferă resursele necesare pentru a crește capacitatea comunității de a se pregăti pentru un cutremur și alte dezastre majore. Care sunt proiectele finanțate?

În cadrul primei runde de finanțare, cele 3 arii de interes pe baza cărora au fost alese proiectele sunt: cursurile de prim-ajutor și pregătire pentru dezastre, informarea și simularea pentru cutremur și pregătirea câinilor de căutare-salvare.

Astfel, primele proiecte câștigătoare, care vor fi susținute timp de 12 luni cu un buget total de 100.000 de euro la care a contribuit și Lidl România, sunt:

  1. Pregătit înseamnă protejat, un proiect dezvoltat de Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Filiala Sector 6, presupune o campanie de informare și de educare, dar și instruirea în acordarea primului ajutor pentru minimum 145 de persoane, inclusiv 100 de educatoare. Proiectul va fi finanțat cu 15.000 euro.
  2. Antiseismic District, un proiect dezvoltat de Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate ARCEN, în parteneriat cu Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, va educa și va pregăti membrii unei comunități urbane foarte vulnerabile la cutremur, aflată în centrul orașului - District 40. Proiectul va fi finanțat cu 22.000 euro.
  3. Acordarea primului ajutor, un proiect dezvoltat de Asociația MEDIGATE, oferă cursuri de prim-ajutor, predate de personal medical calificat. Organizația este fondată de medici tineri din sistemul de urgență. Proiectul va fi finanțat cu 6.000 euro.
  4. STAR – Sistem de Transmitere a Alertelor prin Radio, dezvoltat de Societatea Română a Radioamatorilor, va crește capacitatea de furnizare a comunicațiilor alternative post-dezastru și va îmbunătăți acoperirea radio până la 85% în București și Ilfov. Proiectul va fi finanțat cu 25.000 euro.
  5. Câini salvatori, derulat de Asociația Clubul Câinilor Utilitari, este un program de pregătire pentru câini de căutare și de salvare. Programul va pregăti și certifica zece câini, în condițiile în care, în prezent, Bucureștiul are doar trei astfel de câini salvatori. Proiectul va fi finanțat cu suma de 32.500 euro.

Cele 5 inițiative nu funcționează izolat, ci contribuie și la crearea unei infrastructuri de suport pentru oraș.

 

Ce impact ar avea un cutremur major în București?

Un cutremur major se poate întâmpla oricând și poate opri funcționarea orașului. Bucureștiul are peste două milioane de locuitori, mii de clădiri vechi sau înalte, metrou, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, cea mai mare rețea de distribuție a gazului și toate instituțiile care fac să funcționeze statul român (multe dintre ele cu sedii în clădiri cu risc seismic).

În București există doar 3.000 de pompieri, personal SMURD și voluntari care ar putea interveni în caz de cutremur, necesarul pentru oraș fiind de treizeci de ori mai mare. Donațiile de sânge curente (50.000 de donații/an) nu acoperă jumătate din necesar, iar nevoia de după un dezastru ar putea fi cu mult mai mare. Un câine salvator poate salva până la șase persoane într-o oră dar are nevoie de antrenament constant și atestare.

La un cutremur major pierderile economice în București, de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – se ridică la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din PIB, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.